Druvadur:Eldomm
| Wikipedia:Babel | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
||||||||||
| Search user languages | ||||||||||
- Ciao a tutti. Io sono di Milano e dunque provo a scrivere in Milanese. Se però qualcuno trova degli errori in quello che ho scritto, può correggere senza problema. Grazie e buon lavoro a tutti!
- Ciao a tucc. Mi a son de Milan e donca proeuvi a scriv in Milanes. Se però on quajvun el troeuva di error in quell che scrivi, el pò coregg senza problema. Grazie e bon travaj a tucc!
- Ciau a tücc. Mi a sun de Milàn e dunca prövi a scrif in Milanés. Se però on quajvün el tröva di erùr in quel che a scrivi, el pò curècc senza prubléma. Grasie e bùn laurà a tücc!
- Salüti a töcc. Mé só de Milà, dóca próe a scrif in Milanés. Se però ergü a l' tröa dèi erùr in chèl che scrìe, a l' pöl curègei sènsa prubléma. Gràsie, e bù laùr a töcc!
- Hello to everybody. I'm from Milan, and so I try to write in Milanese. But if someone finds any mistake in what I write, he can correct without any problem. Thank you, and good job to everybody!
- Salut à tous. Je suis de Milan, donc j'essaie d'écrire en Milanais. Mais si quelqu'un trouve des fautes dans ce que j'écris, il peut corriger sans problème. Merci et bon travail à tous!
- Ave omnibus! Mediolanensis sum, ergo tempto ad scribendum cum dialecto meæ civitatis. Sed si quis invenit errores in illis quæ scribo, potest corrigere sine problema. Omnibus mitto auguria boni operis!
- Ah, già: sono contro l'idea di una koiné lombarda e dell'imposizione di un'ortografia unica.
- Son contra l'idea de ona koiné lombarda e de l'imposizion de on'ortografia unega.
- Só cuntrare a l'idéa de öna koiné lumbarda e a l'impusisiù de öna urtugraféa stèsa per töcc.
- I'm against the idea of a lombard koiné and of an unic ortography.
- Je suis contre l'idée d'une koiné lombarde et de l'imposition d'une ortographe unique.
- Sum contra ideam linguæ communis Langobardæ impositionisque ortographiæque unicæ.
Cuntegnüü |
[Mudifega] Come l'è che scrivi
Mì scrivi in ortografia milanesa classica, cont el seguì i regol del Circol Filològich Milanes. Son però disponibil a imprend anca alter moeud de scriv in Lombard, a partì di alter ortografii locai (donca alter dialett), a quij pussee fonetich, fina a rivà a quij pussee unificaa, di quaj a bon cunt, come hoo giamò dii pussee sora, voeuri minga on'imposizion.
[Mudifega] Quajcòss d'alter sora de mi
[Mudifega] Prima de la registrazion
Come hoo giamò scritt pussee sora, mi son nassuu a Milan. Però, a vess sincer, la mia conoscenza del Lombard l'è semper stada pari a zero. Savevi domà che "egli è" se dis "l'è". Quest l'è spiegaa del fatt che la mia famiglia, de part paterna, la vegn de l'Istria, del Friul e de l'Umbria (domà i av de la mia mader a hinn lombard a partì de l'origin del mond). E poeu, pensavi, el dialett l'è ona ròba de leghista! Tutt quest l'è cambiaa quand che hoo cominciaa a studià el latin: l'è nassuu in me ona granda passion per i lengov (soratutt quij neolatin). Inscì, on dì, per cas hoo trovaa la wikipedia, e, dòpo on poo, questa wiki particolar (febrar-marz 2007). L'idea de on sitt in lombard la m'è piasuda on fracch, e hoo cominciaa legg e vardà ben i paròll vari. Vorevi scriv quajcòss in questa lingua fantastiga.
L'occasion per fà on poo de pratega l'è rivada quand, con la scoeura, gh'hoo avuu de andà a scoltà ona sòrta de presentazion de on'associazion ciamada "Manitese". Cià chì come hoo scrivuu i mè appunt (notee l'influenza de la koiné e de l'ortografia. La wiki l'era anmò sòta el domini di filocatalanista).
|
«Manitese l'è üna organisaçiùn che l'è impegnaa cuntra la fam e la discriminaçiùn ta el nord e el sud del mund e per ün alter mudèl di sviluppo glubàl. El gh'a üna quaranténa de grupi de vuluntari, che sün in tücc le part de l'Italia (700 pers.). A Milàn l'è situaa la sede central. El fa la cooperaçiùn con el sud del mund, con i partner lucàl, a sustegn delle pupulaçiùn e i loro diritt prinçipal (fame e sete). Fa anca sensibilizaçiùn al nord, con l'opiniùn publica e con gli studènt, così el g'ha piü cosciénza della respunsibilitaa delle nostre aziùn. El g'ha anca dei fundi, perchè altrimenti non si pöö mica aiutà el sud. I fundi li dan qualche donatùr privaa (non grandi istituziùn), dall'Uniun Europea e il Minister degli Esteri, o anca dall'usaa ...»
|
|
Podevi mejorà e 'l savevi. Capivi che gh'avevi el problema del plural e del femminil. Donca hoo segutaa a vardà chì di paròll lombard noeuv per scriv mej. E intratanta legevi i discussion di paginn e 'l Gròtt. E soratutt, vedevi che la magior part di articoi parlaven de cittaa catalan ò ròb simel. Me regòrdi de avè pensaa che l'era minga on fatt bell, ma s'eri minga espert de la wiki e savevi nò scriv ben in lombard, donca hoo lassaa perd per on quai de mes. On fatt important de 'sto period chì l'è staa l mè trovà el Pader Nòster in Milanes scià. E me son dii: "Ma in che razza di modo è stato scritto? Perché non ci sono ö e ü? Che cosa strana". L'è staa inscì che hoo incontraa l'ortografia milanesa, e l'è staa inscì che hoo cominciaa a capii l'artifizzi de l'ortografia "unficada" (con tutt i sò x, ç, ë, ə...). Trai alter ròb, con l'avègh de scriv on tema a scoeura sora l'importanza di liber, avevi scritt in del foeuj de la brutta:
Eh, beh, i progrèss se veden, nò? Savevi minga anmò come voltà el feminil plural e alter còss simel, ma s'eri giamò in su la bona strada.
Hinn pasaaa i mes e son rivaa a l'autunn (promòss, eh!) cont alter noeuv conoscenz che vedevi minga l'ora de mett in pratiga. Me s'eri studiaa l'ortografia classega (assee mej de quell alter obbròbri unificaa) e on poo de lessich. E cià chì la brutta de vun di primm tem de l'agn (vardee anca la differenza de argoment - e donca anca la serietaa de quest professor de italian rispett a quell de l'agn scolaastich precedent):
E l'era ormai december. El 19, se me sbali minga, la gh'è stada la rivoluzion contra el Clamengh e 'l 10caart. e l'è comenzada inscì ona noeuva etaa per questa wiki: se vedeven on fracch de idei, de gent che la voreva portà di contribuu... a l'era pròpri el moment per fà l'istess. Ma hoo spetaa anmò on poo.
El 30 de december, tornaa a cà dòpo on camp cont i scout, me son trovaa a cà sòll. Gh'avevi de andà a cà de ona mia amisa, che però la m'ha telefonaa disend: "No, guarda, sono malata, mi spiace.". Donca gh'avevi pròpri nagòtt de fà. E me son dii: "E dai, registriamoci!". E inscì hoo faa.
[Mudifega] L'etaa di discussion e di invasion
El primm articol che hoo scritt l'è staa quest chì, segutaa de quest alter (me par anmò incredibil che in duu ann nissun l'aveva scritt articoi compagn de quest, ma che in compens gh'eren informazion sora tutt i stazion de la metro de New York). A s'eri minga inscì bon a savè i regol de la wiki, e dòpo on quai de or hoo vist la mia pagina de discussion inaugurada de quell messagg chì:
|
«Ciao Eldomm. E' meglio se metti qualche fonte a supporto delle affermazioni che fai nelle voci sui dialetti. Grazie e ciao, --Remulazz 22:11, 30 diç 2007 (UTC)»
|
|
A s'eri entraa a tucc i effet in quest progett!
Per i mes seguent hoo scritt soratutt vos sora i comun lombard e hoo correggiuu l'ortografia de on fracch de articoi a ortografia teorigament classiga ma pratigament mista con quella unificada. Ma son minga entraa in di question "politich" del sitt. Quest l'è cambiaa quand a luj-agost 2008 l'è comiciada quela che me pias ciamà l'invasion. Infatt questa wiki l'è ona sòrta de calamita per tutt i persònn pussee bislacch che gh'hinn in del mond. El gh'era giamò staa on utent svizzer che ciciarava e faseva domà el paiasc (e poeu l'è staa bloccaa) e vun milanes che 'l rompeva i ball disendo che tucc i dialett lombard gh'aveven de vess scritt con l'ortografia milanesa ma che dòpo l'ha faa pròpri nagòtt, ma fina a quell moment gh'era minga staa di problema grand.
Beh, par che a quajvun el ghe piaseva nò vess staa casciaa del progett e che donca, inveci de pensà al ben del sitt, l'ha voruu vendicàss col mandà on esercit de meatpuppets. E mi hoo dii: "Eh, no, quand'è troppo è troppo!". E sont entraa in d'on tunnel de discussion senza fin, e de litigad cont i alter utent (stranament quij che inveci lavoraven e hinn anca adess per mì i miglior). E dòpo on poo per fortuna, e pensi anca per i mè sfòrz, tucc i "invasor" (per la magior part ciamaa de on determinaa partii politich) hinn staa casciaa via. Ma l'è rivaa on alter problema: i amministrador, duranta sti avveniment, che faseven? Nagòtt! A combatt s'erom domà di utent normai! Inscì l'è iniziada ona noeuva fase, in de la qual speravi che i còss sarissen andaa on poo mej, magara cont ona noeuva generazion de amministrador.
[Mudifega] I reform
I còss hinn minga andaa mej per on quaj de mes, perchè i litigad con la gestion veggia s'hinn faa semper pussee frequent. A la fin, quij amministrador che anmò restaven, hann lassaa el progett in di nòster man. L'è cominciada donca la generazion noeuva che spettavi. Hinn entraa - miracol! - anca on quaj de utent noeuv. Ma i discussion? S'hinn andaa via anca lor? Nò, ovviament (e questa l'è la proeuva che num Lombard a semm Italian a tutti i effett: passom pussee temp a parlà che a fà). Gh'hinn staa in particolar dò grand discussion, che hann mettuu a dura proeuva, l'ammetti, la mia pur granda pazienza. Ma a la fin, vist che ormai a semm in d'on clima in fin di cunt collaborativ, i contrast hinn rientraa e semm andaa innanz. Al moment a semm dree - finalment - a fà i dovuu reform a la nòstra wiki: sistemà la pagina principal, a toeu via tutt i paginn senza sens, voltà in dialett e ortografii minga inventaa (ò anca semplisement arbitrari) quij articoj inscì vessaa di vegg idei politego-lenguistich e, insomma, a mett on poo d'ordin in del nòster sitt. Speremm che la dura!
In d'on quaj de mes, quas on ann, la nòstra wikipedia l'è tornada a di standard ottimali, e pensi de podè dì con securezza che l'è voeuna di miglior trai wikipedii scritt in di lengov regional italiann. Certo, quest el voeur minga dì che emm minga finii de litigà depernum come can e gatt sora qualsessia argoment (del nòmm de dà in Lombard a l'Ades Alt/Tiròl del Sud a la differenza tra pronòmm e aggettiv a l'eredità che s'ha lassaa i òper di amministrador vegg).
Sora el pian di reform, l'è stada finalment, dòpo mes e mes de discussion interminabil, fada ona pagina principal noeuva; adottada per chi el voreva dopràlla (mì nò, a dì el ver) on'ortografia unificada STANDARDIZZADA e DOCUMENTADA; l'è staa faa on poo d'ordin cont i categorii. L'unich pont negher de 'sto period chì l'è staa che 'l mè comportament l'è somigliaa tròpp pòcch "diplomatich" per vess eleggiuu amministrador (combinazion, pròppi in quell period el gh'era staa on terz tentativ de fà tornà el sitt ai splendor del passaa, mì me sont inrabbii fòrsi on poo tròpp e hoo faa la figura del villan. Però pensi de avègh avuu reson, in quella occasion). A bon cunt, la situazion adess la va pròppi ben, a part ona quaj tension piscininna, e la wikipedia in Lombard l'è dree a diventà on'òttima wikipedia.
[Mudifega] On'esperienza noeuva
El 18 ottober 2010 son diventaa ministrador de la wikipedia lombarda (minga depermì, cont alter persònn). Chì de sòtta mettaroo tutt i ròbb che faroo in 'sto ann, a l'insegna de la trasparenza.
El 5 de magg del 2012 gh'hoo avuu la recoferma.
[Mudifega] Paginn del 2010
- Giuseppe Ripamonti
- Tortones
- Scrivia
- Grattasoeuj
- Dialett lecches
- Basiasch
- Cà di Boi
- Modignan
- La Muzza (Cavenagh)
- Retegn
- Soltarigh
- Badia de Dolzagh
- Dagnent
- Lengua lorenesa
- Ches
- Dialett verbanes
- Dialett livignasch
- Precòtt
- Gòrla (Milan)
- San Martin
- Dialett parmesan
- Vegg comun del Canton Tisin
- Lorentegg
- Giambellin
- Bruzzan
- Ravell (Parabiagh)
- Calvairaa
- Cassina Mata
- Parazzoeu
- Muggian
- Proverbi de l'Alt Milanes
- Corniscioeu
- Baròna
- Brera
- Coblenza
- Nevers
- Maastricht
- Varasdin
- 40 pass (cofenett)
- Bienaa
- Cheri
- San Michee (sant)
- San Barnaba
- Nosed
- Vigentin
- Lampugnan
- Lengua todesca alemanna
- Dialett alsazian
- Dialett svev
[Mudifega] Paginn del 2011
- San Bernard (San Iacum)
- Villapizzon
- Val Ciavenna
- Vegg comun del Canton Grison
- Moesa
- Sant Ustorgg
- Fabi Vares
- Vegg comun de la Provincia de Lòd
- Arcagna
- Caviaga
- Vidard
- Bornagh
- Marcall cont el Cason
- Lengua istriòta
- Dialett istrian
- Trepall
- Lombard alpin
- Solander
- Serciaa
- Marzan (Merlin)
- Vaian (Merlin)
- Val de Mugg
- Valerian
- Valerian el Giovin
- Corneli Salonin
- Egnazzi Marinian
- Cornelia Salonina
- Egnazzia Mariniana
- Cornelia Supera
- Urani Antonin
- Trebonian Gall
- Ronchett (Milan)
- Volusian
- Serciarell
- Piev de Trenn
- Ostilian
- Val Cavargna
- Oren
- Dialett astesan
- Yanez (singol)
- Podol'sk
- Amstetten
- Barysaŭ
- Černivci
- Kladno
- Ocrida
- Filippòpol
- Merates
- Legnanes (territori)
- Vertemaa con Minoeubra
- Minoeubra
- Caidaa
- Lagh de Monaa
- Dialett bobbies
- Provincia de Bobbi
- Provincc del Regn Lombard-Venet
- Provincia de Milan (Lombard-Venet)
- Katwijk
- Suceava
- Albes con Cassan
- Cassan (CO)
- Cicciput
- Val San Martin
- Semogh
- Isolascia
- Pedenoss
- Vinogradov
- Auxerre
- Bad Radkersburg
- Lengua prekmura
- Bonzanigh
- Osama bin Laden
- Circondari de Milan
- Circondari de Biaa
- Circondari de Monza
- Circondari de Lod
- Circondari de Gallaraa
- Dialett guastalles
- Lista di princip del Galles
- Dialett ormeasch
- Vever
- Dialett borghesan
- Giuliano Pisapia
- Kerč
- Torba
- Otto d'Asburgh-Lorena
- Sud Sudan
- Casorett
- Vaian (Milan)
- Dialett de la Lunigiana
- Dialett mirandoles
- Dialett frignanes
- Dialett carpesan
- Dialett argentan
- Dialett fassan
- Bresciadiga
- Dialett badiott
- Cavrian (Milan)
- Redesces
- Tregarezz
- Novegher
- Balsom
- Noverasch
- Dialett bielles
- Val de Cerv
- Dialett carrarin
- Dialett ferrares
- Dialett de Comacchio
- Dialett bolognes occidental
- Dialett bolognes oriental
- Dialett legnanes
- Tenor (riaa)
- Raboeu
- Siegen
- Leeds
- Ypres
- Plauen
- Mont (Besana)
- Biragh
- Convren
- San Giorg (Biasson)
- Pogradec
- Zalaegerszeg
- Dobrič
- Costanza (Romania)
- Boulogne-sur-mer
- Brest (Francia)
- Brest (Bielorussia)
- Lengua gallo
- Lengov del Trentin
- Ortografia piemontesa
- Scima del Stagn
- Barzaghin
- Scioscia
- Barzaghin
- Sighignoeula
- Legnon
- Ortografia genovesa
- Bosch Sarzé
- Bisbin
- Barr
- Resegon
- Zweibrücken
- Muammar Gheddafi
- Castion (Ciur)
- Casasci
- Dialett bolognes settentrional
- Cassina Goeubba
- Milano canta n. 1
- Best of (Davide Van de Sfroos)
- Lützen
- Matteo Renzi
- Bellaria
- Mario Monti
- Omm de preja
- Quart (Milan)
- Dialett leventines
- Bristol
- Hannover
- Rouen
- Senavra
- Augusto Anfossi
- Borgh San Gottard
- Cassina Cuccagna
- Corp Sant (MI)
- Edoardo Zuccato
- Luciano Ravasio
- Perpignan
- Dialett turines
- Magonza
[Mudifega] Paginn del 2012
- Lancaster
- Almere
- Rendsburg
- Viana do Castelo
- Schleswig (region)
- Dialett maggiores
- Dialett nizzard
- Il meglio di Ho fatto 2 etti e mezzo, lascio?
- Romagna toscana
- Il meglio di Grazie per la splendida serata
- Tutti gli uomini del deficiente (album)
- Duluth
- Petrozavodsk
- Varkaus
- Dialett savones
- Mykolaïv
- Neubrandenburg
- Flensburgh
- Słupsk
- Dialett alverniad
- Olaa
- Pescarenigh
- Germagnee
- Cassina Pertusella
- Caronn (Caronn Pertusella)
- El Cason
- Bonascina
- Laorca
- San Giovann (Lecch)
- Rancc (Lecch)
- Castell (Lecch)
- Maggianegh
- Cius (Lecch)
- Scerell
- Preloree
- Bion (riaa)
- Caldon
- Whitney Houston
- Santa Maria del Mont
- Rasa
- Dialett vigevanasch
- Montagna de San Sir
- San Sir (Milan)
- Sforzesca
- Nobiall
- Retenaa
- Bernaa (Arcor)
- Presciantenee
- Bernaa (Casnaa e Bernaa)
- Trevan
- Mont Olimpin
- Bresc
- Beder (Bresc de Beder)
- Pidrinaa
- Ponzaa
- Olgiasca
- Solzagh
- Osten
- Fiee
- Montan
- Luscin
- Uragh (CO)
- Casciv
- Asnagh
- Camnagh (Comm)
- Camnagh (Falopp)
- Camnagh (Lentaa)
- Carijan
- Viconagh
- Velaa (Vares)
- Codelagh
- Calcinaa (Vares)
- Dialett borbanell
- Montonaa
- Pizz di Trii Signor
- Bamir Topi
- Sali Berisha
- Joan Enric Vives i Sicília
- Nicolas Sarkozy
- Jaume Bartumeu
- Heinz Fischer
- Val Veddasca
- Welche
- Werner Faymann
- Val Strona
- Malnoè
- Bevion
- Bolgian
- Cassignaniga
- Cassin Scanas
- Gotter
- Foramagn
- Civij
- Imberid
- Insciran
- Incin
- Caslett
- Cavòna
- Gnignan
- Incugnaa
- Loiran
- Segur
- Sorighee
- Tregas
- Corenn
- Villastanza
- San Lorenz (Parabiagh)
- San Peder (Cislian)
- Nisciorina
- Biotta
- Worms
- Dreux
- Alytus
- Casadigh (Marcaria)
- Corzen
- Coeusa
- Ronsgia
- Elio Di Rupo
- Aljaksandar Lukašenka
- Vicebsk
- Abcasia
- Gelendžik
- Dialett casalasch
- Sebenico
- Navili de Bereguard
- Bolzon
- Bottaian
- Cassinn Gandinn
- Vergonzana
- Farinaa
- Premaj
- Poncera
- Bosch (Ger)
- Casalsigon
- Casanoeuva (Sest)
- Rotonda de la Besana
- Enrico Besana
- Cornalee
- Cortetan
- Quad
- Luignan
- Ombrian (Crema)
- Passarera
- Postin (Dovera)
- Roncadell
- Lovrid
- Rubbian
- San Rocch (Dovera)
- Santa Maria (Crema)
- Scannabò
- Trezzolasch
- Zappell
- Castelnoeuv (Asola)
- Governol
- Dialett gardesan
- Dialett tergestin
- Pianezz (Olgiaa)
- Varisei
[Mudifega] El scorbatt e la golp
- Genoves: O cröo o l'àiva aröbòu da 'n barcón in tòcco de formàggio; asetòu in sciâ çìmma de 'n èrbo, o l'êa li li pe mangiâselo, quànde a vórpe a-òu l'à amiòu (ma sarebbe meglio dire a s'êa mìssa a-amiâlo). A l'àiva 'na fàmme da loî.
- Dialett de Santo Stefano di Magra: Er crovu gi aveva robaa da 'na fnestra 'n tocu 'd formasu. Asitaa 'n zimu a 'n arberu, gera lì per magnarslu, quand ei ca la gurpa i l'ha vistu. L'era davero afamaa.
[Mudifega] Deciarazion di diritti de l'omm
[Mudifega] Occitan
- Dialett nizzard: Toti li personas naisson libri e egali en dignitat e en drech. Son dotadi de rason e de consciéncia e li cau agir entre eli emb un esprit de fratelança.
[Mudifega] Emilian-Romagnoeu
- Dialett piasentin: Tüt i om e il don i nàsan lìbar e cumpagn in dignitä e dirit. Tüt i g'han la ragion e la cusciinsa e i g'han da cumpurtäs voin cun l'ätar cmé sa fìsan fradei.
- Dialett reggian: Tót'al cheriatûri umâni e nâsen lébri e cumpâgn in dignitê e dirét. Chilòur j'în pruvésti ed cunisiòun e'd cunsînsia, e e gh'ân da cumpurtêres ciaschedóna vêrs cl'êtra cun ûn sentimèint ed fradlânsa.
- Dialett modenes: Tótt i cristiàn i nàsen lébber e cumpàgn in dignitê e dirétt. I én dutèdi ed ragiòun e d'cusèinsa e i gh'àn da cumpurtères l'un vérs cl'èter in cum s'i fóssen fradèl.
- Dialett bolognes: Tótt i èser umàn i nâsn lébber e prezîs in dgnitè e drétt. Låur i an la rasån e la cusiänza e i s an da cnpurtèr ón con cl èter cme di bón fradî.
- Dialett de San Marin: Tot j essèri umèn i nàs lébri e cumpagn in dignità e dirét. Lou i è dutid ad rasoun e ad cuscinza e i à da operè, ognun ti cunfrunt at ch'j ilt, sa sentimint ad fratelènza.
[Mudifega] Grupp toscan
- Gallures: Tutti l'omini nascini libbari e pari in dignitài e diritti. So' iddi dutati di rasgioni e di cuscenzia e deni operà l'unu cu' l'altu cu' ispiritu di fratiddanza.
- Sassares: Tutti l'òmmini nàscini lìbbari e uguari in digniddai e diritti. Eddi so dutaddi di rasgioni e di cussènzia e dèbini agì l'uni cun l'althri cun ippìritu di fraterniddai.
[Mudifega] Grupp meridional
- Napoletan: Tutte ll'uommene nasceno libbere e cu' eguale dignità e deritte; teneno raggione e cuscienza e hann'a operà ll'uno cu' ll'ato cu' 'nu spirito 'e fratellanza.
- Dialett de Bitonto: Tùtte re crestièune nàscene lìbbere e che la stéssa dignità e re stésse derìtte. Ténene cervìdde e chesciénze e s'ònna chembertèue come fréute e sséure.
- Dialett de Altamura: Tutte i cristiène nàscene lìbbere é tènene la stissa degnetè é i stisse derìtte. Tènene sendeminde é cuscenze e s'auonne a ccumburtè come ce fuéssere frète j'une che ll'ate.
- Dialett de Croton: Tutt i Cristian nescinë libbiri i da stessa manera i l'atë pi dignità e dirittë. Loru teninë u cerveddrë du suj pi raggiunarë e hannë camparë unë cull'atë comu fratë e figghië da stessa matri.
- Dialett de Cosenza: Tutti i ggìenti nascianu libberi e 'gguali all'àtri ppì ddignità e diritti. Ognunu tena cirbìeddru, raggiune e cuscìenza, e s'ha de cumbortà cull'atri cumu si li fòssaru frati.
- Dialett de Monopoli: Tòtte i Crestjène nàsscn lìbbere i uguèl iend a degnetè i iend i derètte. S'à dutet d rescjione i cusscjeze...
- Dialett tarantin: Tutte le crestiáne nascene libbere, parapuatte 'ndegnetát'e jusse. Tènene 'a rasción'e 'a cuscènze, e ss'honn'a ccumburtà' l'une pe' ll'ôtre accume a ffráte.
[Mudifega] Grupp sicilian
- Sicilian: Tutti li òmini nàscinu lìbbiri e li stissi nti la dignitati e nti li diritti. Iddi sunnu addutati di raciuni e di cuscenzia e hannu a travagghiari nzèmmula cu lu spìritu di la fratirnitati.
- Dialett de Messina: Tutti i cristiàni nàsciunu libbiri e nta stissa manèra ill'autri pi dignità e diritti. Iḍḍi hànnu ognunu u sò ciriveḍḍu mi rraggiùnunu e hannu a càmpari unu cull'autru comu si fussiru fràti da stissa matri.
- Dialett de Vibo Valentia: Tutti i cristìani nescinu libbèri e â stessa manera i l'atri pe dignità e diritti. Iji hannu tutti u ciriveju loru pemmu raggiùnanu e hannu a campàri unu cu l'atru comu frati figgji dâ stessa matri.
- Dialett de Reggio Calabria: Tutti i cristiàni nàsciunu libberi e ntâ stessa manèra ill'authri pi dignità e diritti. Iddhi ndànnu ognunu u so ciriveddhu mi 'rraggiùnunu e 'ndannu mi càmpunu unu cull'authru comu mi sùnnu fràti râ stessa matri.
- Dialett locres: Tutti i perzùni nèsciunu lìbberi e ntâ stessa manèra dill'atti pe dignità e diritti. Iji ndannu ognunu u ciaravèju loru pemmu reggiùnanu e ndannu u càmpanu unu cull'attu comu frati figgji dâ stessa matri.
- Dialett de Catanzar: Tutti l'omini nescianu libberi e sunnu i stessi pe' dignità e diritti; Ognunu ava u cerveddhu soi e a raggiuna e a cuscenza sua, e ava ma si cumporta cull'atri propriu comu si fhussèranu i frati soi.
- Dialett ionigh: Tutti l'uamini nascianu libberi e su i stessi pe' dignità e diritti; Ognunu tena u cerivìaddru sue e a raggiune sua e a cuscìanza sua, e s'ha de comportare cull'atri propriu cùamu si fòranu frati sui.
- Dialett de Gallipoli: Tutti l'ommini tu mundu nascene libberi e li stessi pe' dignitate e diritti. Tutti tenene capu e cuscenza e tocca 'sse comportene comu frati l'uni cu l'aḍḍi.
- Dialett de Carmiano: Tutti li cristiani te lu mundu nascene libberi e suntu pari pe' dignità e diritti. Tutti tenene cirvieḍḍu e cuscenza e tocca 'sse comportane comu frati l'unu cu l'auru.
- Dialett de Lizzano: Tutti li uemmini ti lu munnu nasciunu libbiri e uguali pi' dignitati e diritti. Tutti tenunu capu e cuscenzia e tocca 'ssi comportunu comu frati l'uni cu l'otri.
- Dialett de Brindes: Tutti li cristiani tì 'llu mundu nascunu libberi e li stessi pì tignità e tiritti. Tutti tennu capu e cuscenza e tocca cu'ssi comportunu comu frati l'uni cu l'atri.
- Dialett de Manduria: Tutti li cristiani ti lu munnu nascunu libberi e li u'uali pi' dignita' e diritti. Tutti tennu capu e cuscenza e s'onnu compurtari comu frati unu cu l'otru.
- Dialett de Lecce: Tutti li cristiani te lu mundu nascenu libberi e lo stessi pe' dignità e diritti. Tutti tenenu cervieḍḍu e cuscenza e tocca 'sse comportanu comu frati l'uni cu l'auṭṛi.
