Và al contegnud

Belgrad

De Wikipedia
Lombard Quest articol chì l'è scrivud in lombard, con la Noeuva Ortografia Lombarda
Belgrad
Distret
Belgrad - Bandera Belgrad - Stema
Belgrad - Sœmeanza
Belgrad - Sœmeanza
Dats aministrativ
Nom ofiçal Београд, Beograd e Nándorfehérvár
Stat Serbia
Provincia Serbia Central
Lengue ofiçai Lengua serba
Oltre lengue Lenga romani sinte
Politega
Comissari Aleksandar Šapić
(24 giugn 2024)
Territore
Coordinade 44°49′04″N 20°27′25″E / 44.817778°N 20.456944°E44.817778; 20.456944
OSM 2728438
Voltituden 117 m s.l.m
Superfix 359,96 km²
Abitants 1 197 714 ab.
(1º ottober 2022)
Densitaa 3327.35 ab./km²
Confin
Fus orari UTC+01:00
Varie
Prefiss 011
Codex postal 11000
Sigla autom. BG
Localizazion
Belgrad - Localizazion
Belgrad - Localizazion
Sit istituzional

Belgrad (in serb Београд - Beograd, che 'l voeul dì Cità Bianca) a l'è la capital e la cità che ghe viv pussee de sgent de la Serbia: l'è in su la confluenza de la Sava in del Danubi.

Ministrazzion

[Modifega | modifica 'l sorgent]

A nivell ministrativ l'è spartid in derset comun, des urban (Čukarica, Novi Beograd, Palilula, Rakovica, Savski Venac, Stari Grad, Voždovac, Vračar, Zemun e Zvezdara) e set suburban (Barajevo, Grocka, Lazarevac, Mladenovac, Obrenovac, Sopot e Surčin), cont i ultim che gh'hann pussee de poder in la gestion di servizzi urban. A gh'è un sindegh, un'assemblea municipal, un consili comunal e 'na ministrazzion citadina.

Belgrad a l'é gemelad con:

La cità l'è ben siora de musee, gh'è vari musee d'art, tant 'me quei d'art africana, d'art aplicada, d'art contemporanea, el musee de l'art teatral e 'l musee di illusion.

El Musee nazzional de la Serbia el gh'ha dent varie collezzion d'art, de archeologia e de numismatega. El comun el gestiss el Musee civegh de Belgrad, anca lu con varie collezzion.

Per quell che revarda la coltura, a gh'è el Musee etnografegh e 'l musee de la coltura rom a Belgrad.

A nivell storegh, se gh'ha de tirà a man el musee storegh de la Serbia, el musee militar e 'l musee de la Jugoslavia, che 'l gh'ha dent anca la Cà di Fior, o ben el mausolee del Josip Broz Tito.

Per scenza e tecnega a gh'è el Musee Nikola Tesla, el musee ferroviari, el musee postal, el musee aeronautegh e 'l musee de storia natural.

Ligam de foeura

[Modifega | modifica 'l sorgent]