Bidens tripartita

De Wikipedia

Chest artícol a l'è scricc in Lumbàrt, ortograféa orientàl unificàda.


Bidens tripartita
or.: furbizìna

Classifigazion sientífiga
Regn: Plantae
Division: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Ùrden: Asterales
Famìa: Asteraceae
Sota-famìa: Asteroideae
Stìrpa: Coreopsideae
Zèner: Bidens
Spéce: B. tripartita
Nomm binomial
Bidens tripartita
L.
Bidens tripartita
Detài de la piànta
Ilüstrasiù

Bidens tripartita (en bresà: furbizìna[1]) l'è 'na spéce de piànta erbàcea che fà part de la famìa de le Asteraceae.

Descrisiù[Modifega | modifica 'l sorgent]

L'è 'na piànta anöàla che pöl rià 'ntra i 20 e i 70 ghèi de altèsa (raramènt enfìna a du méter). Le fòie i è sèsii e col gambì de 5÷15 mm; i è de fùrma elìtica, ovài o lanceolàde, de 40÷80 × 15÷40 mm, con 1÷4 lòbi, piö tacc arènt a la bàze, l'òrlo l'è 'ntréch o dentàt, de sòlet ciliàt, co la puta acùta o gösa.

Distribusiù e habitat[Modifega | modifica 'l sorgent]

La Bidens tripartita l'è uriginària de le regiù temperàde de Europa, Africa del nòrt e Asia. Se la tróa en quàze töcc i paés de l'Europa, de la Finlandia 'nfìna al Portogal e de le Ìzole Britàniche 'nfìna a l'Ucraìna. 'N Asia se la tróa del medio Orient e l'Asia Centràla 'nfìna al Oriènt estrémo (Cina, Giapù) isé come edèl sub-cuntinènt indià. La s'è natüralizàda apò a 'n óter cuntinèncc.

La crès sö le spónde dei córs de àiva e 'ndèi pòscc inondàcc.

Sinònim[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Bidens acuta (Wiegand) Britton
  • Bidens ambrosioides Willd. ex Willd. ex O.Schulz
  • Bidens comosa (A.Gray) Wiegand
  • Bidens orientalis Velen.
  • Bidens riparia Greene
  • Bidens trifoliata Gueldenst. ex Ledeb.
subsp. bullatus (L.) Rouy
  • Bidens bullata L.
  • Bidens hirtus Godr.
var. repens (D.Don) Sherff
  • Bidens repens D.Don
  • Bidens trifida Buch.-Ham. ex Roxb.[2]


Bibliografìa[Modifega | modifica 'l sorgent]

  1. Abrams, L. & R. S. Ferris. 1960. Bignonias to Sunflowers. 4: 732 pp. In L. Abrams Ill. Fl. Pacific States. Stanford University Press, Stanford.
  2. Bailey, L. H. & E. Z. Bailey. 1976. Hortus Third i–xiv, 1–1290. MacMillan, New York.
  3. Cronquist, A. J. 1980. Asteraceae. 1: i–xv, 1–261. In Vasc. Fl. S.E. U. S.. The University of North Carolina Press, Chapel Hill.
  4. Fernald, M. 1950. Manual (ed. 8) i–lxiv, 1–1632. American Book Co., New York.
  5. Flora of China Editorial Committee. 2011. Fl. China 20–21: 1–992. Science Press & Missouri Botanical Garden Press, Beijing & St. Louis.
  6. Flora of North America Editorial Committee, e. 2006. Magnoliophyta: Asteridae, part 8: Asteraceae, part 3. 21: i–xxii + 1–616. In Fl. N. Amer.. Oxford University Press, New York.
  7. Gleason, H. A. 1968. The Sympetalous Dicotyledoneae. vol. 3. 596 pp. In H. A. Gleason Ill. Fl. N. U.S. (ed. 3). New York Botanical Garden, New York.
  8. Godfrey, R. K. & J. W. Wooten. 1981. Aquatic Wetland Pl. S.E. U.S. Dicot. 933 pp. Univ. Georgia Press, Athens.
  9. Hickman, J. C. 1993. Jepson Man.: Higher Pl. Calif. i–xvii, 1–1400. University of California Press, Berkeley.
  10. Hitchcock, C. H., A. J. Cronquist, F. M. Ownbey & J. W. Thompson. 1984. Compositae. Part V.: 1–343. In Vasc. Pl. Pacif. N.W.. University of Washington Press, Seattle.
  11. Li, H., T. Liu, T. Huang, T. Koyama & C. E. DeVol. 1979. Vascular Plants. Volume 6: 665 pp. In Fl. Taiwan. Epoch Publishing Co., Ltd., Taipei.
  12. Moss, E. H. 1983. Fl. Alberta (ed. 2) i–xii, 1–687. University of Toronto Press, Toronto.
  13. Radford, A. E., H. E. Ahles & C. R. Bell. 1968. Man. Vasc. Fl. Carolinas i–lxi, 1–1183. University of North Carolina Press, Chapel Hill.
  14. Scoggan, H. J. 1979. Dicotyledoneae (Loasaceae to Compositae). Part 4. 1117–1711 pp. In Fl. Canada. National Museums of Canada, Ottawa.
Wikimedia Commons
al gh'a dent roba culegada a:



Riferimèncc[Modifega | modifica 'l sorgent]

  1. Giovan Battista Melchiori, "Vocabolario bresciano - italiano", 1817, [1]; scaricàbil per entréch ché: [2] (rist. anast. del Giornale di Brescia, 1985)
  2. Bidens tripartita en PlantList