Chieti
|
Chest artícol a l'è scricc in Lumbàrt, ortograféa orientàl unificàda. |
| Chieti Comun | |||||
|---|---|---|---|---|---|
|
| |||||
| Dats aministrativ | |||||
| Nom ofiçal | Chieti | ||||
| Stat | Itàlia | ||||
| Rejon | Abruzzo | ||||
| Provinça | Provincia de Chieti | ||||
| Nassida | 1181 a.C. | ||||
| Politega | |||||
| Sindeg | Diego Ferrara (2020) | ||||
| Orgen lejislativ | Consili comunal | ||||
| Territore | |||||
| Coordinade | 42°21′04.01″N 14°10′02.74″E / 42.351114°N 14.167428°E | ||||
| OSM | 41961 | ||||
| Voltituden | 330 m s.l.m | ||||
| Superfix | 59,57 km² | ||||
| Abitants | 48 455 ab. (1º genar 2023) | ||||
| Densitaa | 813.41 ab./km² | ||||
| Confin | Bucchianico, Cepagatti, Francavilla al Mare, Manoppello, Pescara, Ripa Teatina, San Giovanni Teatino, Torrevecchia Teatina, Casalincontrada e Rosciano | ||||
| Fus orari | UTC+01:00 e UTC+02:00 | ||||
| Varie | |||||
| Prefiss | 0871 | ||||
| Codex postal | 66100 | ||||
| Sigla autom. | CH | ||||
| Codex ISTAT | 069022 | ||||
| Codex catastal | C632 | ||||
| Sant protetor | Justin de Chieti | ||||
| Cl. climatega | |||||
| Cl. sismega | |||||
| Localizazion | |||||
| Sit istituzional | |||||
Chieti (Chijtë endèla parlàda locàl; en latì: Teate) l'è 'na cità italiàna, de la regiù de l'Abruzzo, capolöch de la pruvincia omònima. El cümü de Chieti 'l g'ha presapóch 56.000 abitàncc, 'na superfìce de 58 km² e 'na densità de 865 ab./km². El cunfìna coi cümü de Bucchianico, Casalincontrada, Cepagatti (PE), Francavilla al Mare, Manoppello (PE), Pescara (PE), Ripa Teatina, Rosciano (PE), San Giovanni Teatino, Torrevecchia Teatina.
Geografìa
[Modifega | modifica 'l sorgent]Chieti la se tróa 'ndèla part centro-orientàla de l'Abruzzo, a 330 méter söl leèl del mar, söndèna culìna che la sepàra le àive del fiöm Aterno (a nòrt) de chèle del fiöm Alento (a sud).
La cità
[Modifega | modifica 'l sorgent]
La cità l'è spartìda 'n du nùclei ciamàcc Chieti Alta e Chieti Nöa.
Chieti Alta l'è colocàt söndèna culìna e l'è la part piö antìca de la cità..
Chieti Nöa 'nvéce l'è la part a vocasiù piö comerciàla. Sitüàda endèla valàda a nòrt de la culìna la rìa 'nfìna a lìàrzen dèster del fiöm Aterno. L'è popolàda apò a de divèrsi stüdèncc del Campus de l'Università Gabriele d'Annunzio (che 'ndel'an académich 2007-2008 la cöntàa 30.000 iscrìcc).

