Dialet urmeasch

De Wikipedia

Lombard Occidental

Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada.

El dialet urmeasch (nom nativ: ulmioscu) l'è una variant del ligür parlaa in del cumün de Ormea, in pruvincia de Cuni (Val del Taner).
In de la fraziun de Viozene inveci se parla el brigasch, un'altra variant de muntagna del ligür.
El dialet urmeasch l'è staa classificaa 'me ligür giamò al principi del XX secul dal tudesch Bernhard Schädel, menter el Biondelli, in del 1853, le meteva in del "grüp munferin" del Piemuntes (ciuè 'l piemuntes uriental): anca se per dumà di resun geugrafigh.

«Nel dialetto poi di Ormea le forme liguri prevàlgono talmente sopra ogni altra, da non poterlo collegare in verun modo al ramo pedemontano. Noi lo abbiamo qui inserito perchè trovàndosi sul versante settentrionale dell'Appennino, e formando parte della Valle del Tànaro, è ancora politicamente racchiuso nella Provincia di Mondovì; perchè avvenendo la successiva trasformazione dei dialetti monferrini e piemontesi in lìguri per gradi, se ne trovasse in questo il compimento, e valesse quindi di opportuno riscontro agli studiosi, e d'introduzione alla famiglia ligure, che, a Dio piacendo, ci proponiamo di svòlgere in una futura pubblicazione»
(Bernardino Biondelli, Saggio sui dialetti gallo-italici, pagg. 489-490)

Al dì d'incö el cumün de Ormea l'ha deciaraa de partegnì a la minuranza ucitana, ma la püpart di stüdius la cunsidera questa aziun una truvada duvüda a resun pulitigh-ecunomigh pütost che lenguistigh.
Lungh el curs del temp hinn staa scrit un poo de over in 'stu dialet chì: la püssee impurtant l'è una cumedia del Votcent ciamada E cauzate russe e l'anea d'algentu (ciuè I calzet russ e l'anel d'argent).

Carateristigh[Modifega | modifica 'l sorgent]

La püpart di infurmaziun chì de sota hinn staa traa giò de chì:
Ormea la se tröva strengiüda tra trii arei lenguistigh: quela piemuntesa, quela ucitana e quela ligür (la cunfina cun cumün de la Pruvincia de Savona e de Imperia). L'è dunca natüral che 'l gh'abia ciapaa una quai carateristiga de tücc i trii grüp lenguistigh.
Trai carateristigh che salten a l'ögg in d'un cunfrunt cul Genuves a trövum:

  • La trasfurmaziun de tanti R in L
    • gen. argentu => urm. algentu
    • gen. Urmea => urm. Ulmea
  • La trasfurmaziun de una quai L in R
    • gen. u l'è => u r'è
  • La trasfuraziun de tanti A tonigh in O (tipigh de tant alter dialet rüstigh de l'Alta Italia)
    • gen. crava => urm. crova
    • gen. ladru => urm. lodru
  • La trasfurmaziun de vari E in A
    • gen. chelu => urm. qual
    • gen. sera => urm. saira
  • La presenza de vucai cunt un son intermedi cun la A
    • gen. figiö => urm. fiöa
    • gen. muì => urm. miria
  • Palatizaziun de vari participi passaa e in general de la letera T
    • gen. stetu, ditu, fetu => staciu, diciu, feciu
    • gen. autru => urm. occiu
  • Evulüziun diferenta di grüp latin GL, LI e CL (püssee vesin al piemuntes)
    • gen. ögiu => urm. öju
    • gen. famigia => urm. famija
  • Despess la letera S denanz ai cunsunant l'è prunünciada cume in tudesch

Adess, chì de sota, la ven pruposta una tabela cunt un cunfrunt tra l'Urmeasch, el Genuves (el dialet püssee rilevant del Ligür), el Piemuntes e la tradüziun in Lumbard.

Urmeasch Genuves Piemuntes Lumbard
tontu tantu tant tant
ciü ciü
ulmioscu urmeascu urmeasch urmeasch
busgioldu busardu büsiard busard
piozza ciassa piassa piazza
ciövo ciöve piöve piöv
bìja bugì böje büì
mirìa muì möire murì
crova crava crava cavra
tròa trae tiré trà
olma arma arma arma
qual chelu chiel quel
staciu stetu stait staa
anea anee anel anel
alau alua anlura alura
astu chestu chest quest
animoa animaa animal animal
dieu diau diavu diavul
Denoa Denâ Danedaa
fasgiöa faxö fasöl fasöö
fiöa figiöö fiöl fiö
cavaju cavéllu cavei cavel
lodru laddru lader lader
löu lögh
öju ögiu öj ögg
pasciu pess pess
pasciun pasciun passiun passiun
nöcce nötte nöite nocc
puea puê pudei pudè
saira seja seira sera
vago védde vëdde vedè

Gramatiga[Modifega | modifica 'l sorgent]

I infurmaziun hinn staa ciapaa chì

I articul[Modifega | modifica 'l sorgent]

Determinativ[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Omen
    • Singular: u/l'
    • Plüral: i
  • Donn
    • Singular: a/l'
    • Plüral: i/l'

Indeterminativ[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Omen: in
  • Donn: ina/in'

Prepusiziun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Sempliz[Modifega | modifica 'l sorgent]

Urmeasch Lumbard
a a
ëd de
da da
en in
cun cun
pël per

Articulaa[Modifega | modifica 'l sorgent]

Urmeasch Lumbard
al, a l', au al, a l'
a ra a la
ai ai (mas'c)
al ai (fem.)
dël, ëd l', du del
daa de la
di, dël di
dal, da l', dau dal, da l'
da ra da la
dai dai (mas'c)
dal dai (fem.)
ënt ël, ënt l', ënt u in del
ënt a in de la
ënt i in di
cul, cun l' cun, cunt el
cua, cun a cun la
cui cui, cunt i
pël l' per el
pl'a per la
pl'i per i (mas'c)
pl'e per i (fem.)
pr'in, pl'ina per un, per una
scël, sciu in sül
scia in sü la
sci in süi

Agetiv[Modifega | modifica 'l sorgent]

Pussessiv[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Singular:
    • Mé/mèa
    • Tò/tua
    • Sò/sua
    • Nostru/nostra
    • Vostru/vostra
    • Sò/sua
  • Plüral
    • Töi/söi
    • Söi/sö
    • Nostri/nostre; nos'ci/nos'ce
    • Vostri/vostre; vos'ci/vos'ce
    • Söi/sö

Demustrativ[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Astu (breviaa in 'stu): quest
  • Asta (breviaa in 'sta): questa
  • Quaa: quel
  • Quala: quela
  • Quai: quei (mas'c)
  • Quale: quei (fem.)

I prunom[Modifega | modifica 'l sorgent]

Indefinii[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Calcün: quaivün
  • Chi ch'u seghe (cuntrat in chisscheghe): chi che sia
  • Nön: nissün
  • Ognidün: ciaschedün
  • Leichizì: custü

Persunai[Modifega | modifica 'l sorgent]

Suget[Modifega | modifica 'l sorgent]
  • Lei
  • Niocci/nioto
  • Vuiocci/vuioto
  • Leocci/leoto

Cumpagn de tüt i parlad gal-italigh, anca l'urmeasch el gh'ha di partisel prunuminai che van miss denanz ai verb. Quei chì hinn:

  • E
  • Ti
  • L/r (denanz a vucal o H müta); u (mascülin); a (feminin)
  • E
  • I
  • I

I averbi[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • De möd
    • Ben: ben
    • Moa: maa
    • Meju: mej
    • Pesgiu: pesg
    • Zeltu: cert
    • Propri: propi
    • Vea: vera
    • Scigüa: sigür
  • De lögh
    • Chizì: chì
    • : là
    • Sciù: sü
    • Suvo: sura
    • Suta: sota
    • Sgiü: giò
    • Daralunsgi: luntan
    • Pressu: arent
    • Dnoi: denanz
    • Dree: indree
    • 'd föra: föra
    • : lì
    • Sciulà: là sü
    • Sgiülà: là giò
    • Davscin: visin
  • De temp
    • Sübitu: sübit
    • Prastu: prest
    • ' d roa: rarament
    • 'd solitu: de solit
    • 'd növu: de növ
    • tulna: turna
    • 'ncua: ancamò
    • : adess
    • Zöi: incö
    • Prima: prima
    • Dopu: dopu
    • Ea: ier
    • Dman: duman
    • Alau: alura
    • Toldi: tard
    • Suvensgi: suvent
    • Dlungu: semper
    • Moi: mai
    • Sgià: giamò
    • Ina vota: una völta
    • Pöi: pö
    • 'd botu: a l'impruvis
  • De quantità
    • Tontu: tant
    • Pocu: poch
    • Nente: nagot
    • Nente dau tütu: per nient
    • Trope: trop
    • Ciü: pü; püssee
    • Menu: men
    • Apena: apena
    • Assoi: assee
    • Abastonza: assee

I verb[Modifega | modifica 'l sorgent]

I verb, cumpagn de la püpart di parlad gal-italigh, hinn spartii in quater cuniügaziun, che a l'infinii gh'han i seguent desinenz:

  • I cun. (lat. -āre): -òa
  • II cun. (lat. -ēre): -ea
  • III cun. (lat. -ĕre): -o
  • IV cun. (lat. -īre): -ìa

Prima cuniügaziun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Verb vardà:

  • Indicativ present: mì e voldu, ti ti voldi, lei u/a volda, niocci e valdoma, vuiocci i voldi, leocci i voldo
  • Indicativ imperfet: mì e valdova, tì ti valdovi, lei u/a valdova, niocci e valdomo, vuiocci i valdovi, leocci i valdovu
  • Indicativ fütür: mì e valdreù, tì ti valdroi, lei u/a valdrà, niocci e valdroma, vuiocci i valdrai, leocci i valdran
  • Cungiüntiv present: che mì e volde, che tì ti voldi, che lei u/a volde, che niocci e voldmo, che vuiocci i voldi, che leocci i voldo
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e valdaisse, che tì ti valdaisci, che lei u/a valdaisse, che niocci e valdaissmo, che vuiocci i valdaisci, che leocci i valdaisso
  • Cundiziunal present: mì e valdreva, tì ti valdrevi, lei u/a valdreva, niocci i valdrevo, vuiocci e valdrevi, leocci i valdrevu
  • Infinii present: valdòa:
  • Participi passaa: valdaa
  • Geründi present: valdendu

Segunda cuniügaziun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Verb duvè

  • Indicativ present: mì e devu, tì ti devi, lei u/a deve, niocci e duvoma, vuiocci i devi, leocci i devu
  • Indicativ imperfet: mì e duveva, tì ti duvevi, lei u/a duveva, niocci e duvemo, vuiocci i duvevi, leocci i duvevu
  • Indicativ fütür: mì e duvreù, tì ti duvroi, lei u/a duvrà, niocci e duvremo, vuiocci i duvrai, leocci i duvran
  • Cungiüntiv present: che mì e deghe, che tì ti deghi, che lei u/a deghe, che niocci e degmo, che vuiocci i deghi, che leocci i degu
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e duvaisse, che tì ti duvaisci, che lei u/a duvaisse, che niocci i duveissmo, che vuiocci i duvaisci, che leocci i duvaisso
  • Cundiziunal present: mì e duvreva, tì ti duvrevi, lei u/a duvreva, niocci i duvremo, vuiocci i duvrevi, leocci i duvremu
  • Infinii present: duvea
  • Participi passaa: duvüü
  • Geründi present: duvendu

Terza cuniügaziun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Verb legg

  • Indicativ present: mì e ležu, tì ti leži, lei u/a leže, niocci e lžoma, vuiocci i leži, leocci i ležo
  • Indicativ imperfet: mì e lževa, tì ti lževi, lei u/a lževa, niocci e lžemò, vuiocci i lževi, leocci i lževu
  • Indicativ fütür: mì e lžreù, tì ti lžoi, lei u/a lžrà, niocci e lžroma, vuiocci i lžrai, leocci i lžran
  • Cungiüntiv present: che mì e leže, che tì ti leži, che lei u/a leže, che niocci e lžmo, che vuiocci i leži, che leocci i ležu
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e lžaisse, che tì ti lžaisci, che lei u/a lžaisse, che niocci e lžaissmo, che vuiocci i lžaisci, che leocci i lžaisso
  • Cundiziunal present: mì e lžreva, tì ti lžrevi, lei u/a lžreva, niocci e lžremo, vuiocci i lžrevi, leocci i lžrevu
  • Infinii present: ležo
  • Participi passaa: lžüü
  • Geründi present: lžendu

Quarta cuniügaziun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Verb finì

  • Indicativ present: mì e finisciu, tì ti finisci, lei u/a finisce, niocci e finima, vuiocci i finisci, leocci i finisciu
  • Indicativ imperfet: mì e finiva, tì te finivi, lei u/a finiva, niocci e finimo, vuiocci i finivi, leocci i finivu
  • Indicativ fütür: mì e finiröö, tì ti finiroi, lei u/a finirà, niocci i finiroma, viocci i finirai, leocci i finiran
  • Cungiüntiv present: che mì e finisce, che tì ti finisci, che lei u/a finisce, che niocci e finišmo, che viocci i finisci, che leocci i finisciu
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e finisse, che tì ti finissi, che lei u/a finisse, che niocci e finissmo, che viocci i finissi, che leocci i finisso
  • Cundiziunal present: mì e finireva, tì ti finirevi, lei u/a finireva, niocci e finiremo, viocci i finirevi, leocci i finirevu
  • Infinii present: finìa
  • Participi passaa: finii
  • Geründi present: finiendu

Verb vess[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Indicativ present: mì e sun, tì ti ei, lei l'è/r'è, niocci e soma, vuiocci i sai, leocci i sun
  • Indicativ imperfet: mì e era, tì ti eri, lei l'era/r'era, niocci e ermo, vuiocci i eri, leocci i eru
  • Indicativ fütür: mì e srö, tì ti sroi, lei u/a srà, niocci e sroma, vuiocci i srai, leocci i sran
  • Cungiüntiv present: che mì e seghe, che tì ti seghi, che lei u/a seghe, che niocci e segmo, che vuiocci i seghi, che leocci i segu
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e fusse, che tì ti fusci, che lei u/a fusse, che niocci e fussmo, che vuiocci i fusci, che leocci i fusso
  • Cundiziunal present: mì e sreva, tì ti srevi, lei u/a sreva, niocci e sremo, vuiocci i sreve, leocci i srevu
  • Infinii present: esso
  • Participi passaa: staa
  • Geründi present: essendu

Verb avègh[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Indicativ present: mì e hö, tì ti hoi, lei l'ha/r'ho, niocci e oma, vuiocci i avai, leocci i han
  • Indicativ imperfet: mì e aveva, tì ti avevi, lei l'aveva/r'aveva, niocci e avemo, vuiocci i avevi, leocci i avevu
  • Indicativ fütür: mì e avreù, tì ti avroi, lei l'avrà/r'avrà, niocci e avroma, vuiocci i avrai, leocci i avran
  • Cungiüntiv present: che mì e ogie, che tì ti ogi, che lei l'ogie/r'ogie, che niocci e ogg'mo, che vuiocci e ogi, che leocci e ogiu
  • Cungiüntiv imperfet: che mì e avaisse, che tì ti avaisci, che lei l'avaisce/r'avaisse, che niocci e avaissmo, che vuiocci i avaisci, che leocci i avaissu
  • Cundiziunal present: mì e avreva, tì te avrevi, lei l'avreva/r'avreva, niocci e avremo, vuiocci i avrevi, leocci i avrevu
  • Infinii present: avea
  • Participi passaa: avüü
  • Geründi present: avendu

Esempi de dialet[Modifega | modifica 'l sorgent]

La parabula del Fiö Trasun[Modifega | modifica 'l sorgent]

Bernardino Biondelli Saggio sui dialetti gallo-italici, p. 556

Ün omu l'avea doi fiöi.
U ciü sgiuvu l'ha dicio al poà: "Poà, daime lo ch'a 'm pò tucoà dle mie sustanse!". E 'l poà u j'ha daciu la sò parte.
Da lì a pochi dì 'sto fióa l'ha radünaa 'nseme tütu 'l sò, poi 's n'è partii, e 's n'è andaa 'nt ün paise lunzi; e lì l'ha dissipaa tüte le sò sustanse, dasendse al bun tempu.
E dopu d'averse cunsümaa tütu, l'è vgnüü 'na gran carestia 'nt qual paise 'n manera che cumenzava a mancoà 'd tütu.
L'ha pijaa 'l partii 'd bütarse al servizzi d'ün omu 'd qual paise, ch'u l'ha mandaa a scóa i porchi.
L'avreva desideraa d'encisse la panza dla gianda ch'a mangiavu i porchi, ma u 'n pudeva mancu avéa u sò piasìa.
L'è 'ntraa finalmente in se stessu e o diseva: "Quanci servitua 'n cà 'd mè poà l'han dal pan d'avanzu, e mì m'en möru 'd fame!
Me farö curagiu, e andrö da mè poà e-j dirö: Poà, hö mancaa 'n facia a nostru Signua e 'n facia a vui.
Mì 'n sun ciü degnu d'esse ciamaa vostru fioa: tignime com'i tigniraissi ün di vostri servitua."
E fratantu s'è 'ncaminaa da sò poà. Ma quando 'ch l'era 'ncua da lungi, sò poà u l'ha vistu, e u s'è mossu a cumpassiun, e andandje a l'incuntru, 's j'è campaa al coa e u l'ha basaa.
Alua l'ha diciu 'l fiöa: "Poà, mì hö pcaa in facia a nostru Signua e 'n facia a vui; mì 'n sun ciü degnu d'esse ciamaa vostru fiöa!"
E 'l poà l'ha sübitu cumandaa ai servitua ch'andaisso a pijà üna vesta e ch'i lo vestisso e ch'i bütaisso l'anea 'nt u dii, e ch'i lo cauzaisso.
E pöi l'ha cumandaa ch'i pijaisso u ciü bel vitea e ch'i lo mazzeisso, disendu: "Vöju ch'i stagmo alegri, ch'i mangg'mo e ch'i beivmo;
Perchè 'stu mè fiöa 'ch l'era mortu l'è risüscitaa; 'ch s'era persu 'l s'è truvaa". E quindi l'han cumenzaa a stoà alegri.
E 'l fiöa ciü veju ch'u vgniva 'd 'n campagna, avsinandse a cà, l'ha sentii a sunoà e cantoà.
L'ha ciamaa ün servitua cosa fusse 'sta festa?
E 'l servitua j'ha diciu: "L'è vgnüü vostru frea, e vostru poà l'ha faciu mazzoà u ciü bel vitea 'ch l'avaisse, perchè sò fiöa u 's n'è turnaa san e salvu".
'Stu fiöa ciü veju u s'è sdegnaa e u n'è ciü vojüü 'ntrà 'nt cà. E 'l poà u se n'è acortu, l'è sortii d'ëd cà e u l'ha pregaa ch'u 'ntraisse.
Ma 'l fiöa l'ha rispostu a sò poà: "L'è tanci agni ch'i 'v servu, e 'n v'hö mai mancaa d'übidienza e i 'n m'avai mai daciu solamente ün cravotu ch'i u puisse starme alegru con i mè amì.
Ma dopu 'ch 'stu vostru fiöa ch'l'ha scialaquaa tüte le sostanze con dle plandre u l'è vgnüü, i avai faciu amazzoà u ciü bel vitea ch'i avaissi per lüi!"
Ma 'l poà u j'ha diciu: "O mè fiöa, tì 't sei sempre staa con mì e tütu lo ch'i hö mì l'è tò.
Stoma dunque alegri e mangiaimo, përchè tò freaa ch'l'era mortu l'è risüscitaa; tò freaa ch'l'era persu u s'è trovaa."
Bernardino Biondelli, Saggio sui dialetti gallo-italici, 1853, pag. 556

Tradüziun de una nuvela del Bucasc[Modifega | modifica 'l sorgent]

Giovanni Papanti I parlari italiani in Certaldo p. 203

Duca e digu che 'nt i tempi del primu re 'd Cipri, dopu che Gotifrè 'd Boglione r'ho vagnaa a Tera Sonta, üna bela famna 'd Guascogna 'ch r'era 'n pelegrinogiu, r'è andò au Sepulcru e, vgnendsne 'd là, com r'è arivò 'nt Cipri, r'è stò pijò da di sceleroi d'omo, ch'i j'han fociu tüt vise 'd scialupari. E sagrinendse senza moi dòsse restu, r'ho cherzüü ben d'andoru a dìja au re. Ma calcün u j'ha diciu ch'a peva avanzòa a pena, perchè l'era chiusì morundaa e chiusì morümua, che 'n pa 'd fòa rasciun ai tolti di occi, u 'n s' dasceva neona dagna dl' chi fasceveo bele a lei. A sagnu che qua 'ch l'aveva avüü da dìa cun calcün, u s'arangiova, 'rdendira 'nt coch manera. A famna, sntendu lo, aragiò cm'ün can 'd 'n peira fòl pagòa, a s'è decisa 'd 'ndòa a 'ntacòa u re 'nturnu 's sö londe. E 'ndendsne 'ngusciò dnoi a lei, u j'hai diciu: "Qua signuru, mi è 'n vegnüü dnoi a lei peltontu 'ch 'm fozze rasciun dee balussode ch'i m'han fociu, ma peltontu 'ch 'm dighe cm ch'u fa a sfrìa quale ch'i m'han diciu ch'i fan a lei, perchè e socie pöi mì ascì doi posce da mea, che, arafè, u 's paise, ei ra rmtreva vrntea, zà ch' l'è tontu brou a passòi 'n zima"
U re, fin alau mulacun e gorgru, cm'u 's dsciaisse da 'n sognu, cmenzendu da ra groma figüra focia a quala famna, 'ch l'ha saciüü arngiòa ben, u s'è fociu 'n diesceo pel tüci quai là che, d'alau 'n pöi, i j'areveo fociu coch dalmogiu a ra sò curuna. Giovanni Papanti, I parlari italiani in Certaldo, 1875, pagg. 203-204

Litra d'in paisan ulmioscu a sò fiju che l'è sut i olme[Modifega | modifica 'l sorgent]

Ulmea, 11 molzu 1902.
Mè col fiöa,
hö ricevüü a tò litra e sun cuntentu de sentìa che ti stoi ben, ringraziendu no šgnur; ascì niocci e soma en salüte. E sun sigüa che i primi dì de suldò i te smijeran ben lungi, tontu ciü cun a disciplina ch'i avai vuiocci: ma ti vugroi che pocu pel vota tì ti acuštümi e alau u tempu u passerà ciü prastu. U ciü ch'u me rincrasce l'è che ti ei šcapaa 'nt una štagiun che aveva propi da besögnu de tì, tontu ciü che cun tüci sci travoji ch'oma da foa en campogna. U j'è da liamoa, da puoa, pelchè i viji i cionzo zà. I mürogni da fòa, ch'u se n'è drucaa tonci. Ensuma, e ne sö moncu mì cum'e me farö. A pijoa del zulnoi, i custu, e tì ti soi se niocci e poma spendo! E degu pöi dìte che scel potu u n'è 'ncua capiaa lotrea 'na dešgrozia. Aniežin a r'è 'ndò a scöa a ra voca via là 'nt e Šcapite. 'Nt in mumentu che lei a 'n i è stò atenta, Gavó r'è 'ndò 'nt el brütu, r'è šchio e s'è rübato e r'è vinguüa fin da quala nusge grossa. A s'è ruta 'na špola e 'l fia da šchena e r'è reštò saca sel postu. Au e r'hö vendüa a Šcufieta e cultà che i r'oge docia pel lu ch'hö puciüü. U 'm r'ho pagò sübitu e cun sci sodi lì e faževa cuntiu de mandòtene calcün a ti e catòmene in'otra: maraman, vote al dieu, 'ndendemene sciü au taciu e ne sö cume, cuntogiu, a se seghe 'ndo: hö persu a bulsa! Ti vaghi fin a che puntu ch'e soma dešgrazioi! Fultüna che 'n pocu de gran, du/tre patate, pocu castogna, mezzu socu de bolbarià en cà e j'oma 'ncua. Duca e ne sareva moncu mì cume tuirora. E te racumondu pöi scicume che ti ei capitaa 'nt ina gran zità, a ra saira, quonde ti nesci de ne peldete, e de retiròte pel tempu, e pasendu 'n zelte cuntroi ti ne dogi damentu a quale ch'i te ciomo. E tira dericiu, e 'n zelti posti ne stoie a 'ndoa, pelchè [...] e pöi senza spiegòlme ciü 'n là, e crazu che ti m'avroi capii. 'Nsuma, voldete ciü che ti pöi dal cative cumpagnii. E te racumondu pöi 'ncua de štoa ubidiente ai töi superiua e de foa el bun suldò, de ne fòte bütòa 'n pužun pelchè alau i ne te dan ciü pelmesci. 'Nvece mi aveva piažìa ti venisci suvenzi. E pöi 's ti foi u tò duvéa, u pò dòlse ch'i te fozo capuroa e tontu u sreva ina gran cosa pelchè alau i te büto 'nt i eletua; pelchè a rišpetu, ti ei 'ncua 'n fiöa istrüii e tì 't faroi in omu.
'N passendu cocu dì e te mandrö 'n sachetin cun im poa de cauzate, ch'a t'ho fociu tò söa Ninin e im poa de magnoti, ch'a t'ha foci ta moa, cun du/tre viate, dui tultei, ina tuma e cocu mizöra. E šperu che ti ne faroi polte au tò capitan, 'n chinscì u te vurà ciü ben.
Bosta, stome alegru, e volda cum'e t'hö diciu de fòlu vruntea e de stoa 'n gomba e pöi ti vugroi che ti ne te truveroi molcuntentu. Tüci quai de cà i te salüto 'n cumpania du tò capitoni. Avreva 'ncua tonte cose da dilte, ma e finisciu pelchè e ne sö ciü le che dìte. Vöime dlungu ben cum'e t'un vöju a tì e crazeme ch'e sun tò poa.
Zantó. Bernhard Schädel, Die Mundart von Ormea, 1903, pagg. 122-123

Vus curelaa[Modifega | modifica 'l sorgent]

Ligam de föra[Modifega | modifica 'l sorgent]