De Wikipedia
I gas nòbil a inn i elemeent chímich del grupp 18 de la taula periòdica, quii metüü püssee a dríta:
Tütt chii elemeent chí a g'ann ul livèll eletrònich püssee de föra cumpleet: al vöör dí ca g'ann minga vöja de reagí cunt i ólter elemeent (da chí ul nòmm de gas nòbil), specialmeent qui ca g'ann ul nümar atomich püsee bass, e in natüra sa trövenn cumè gas monuatòmich. Per faii reagí ga vörenn cundizziun de vólta energía, cumè per esémpi suta bumbardameent de eletrún upüür cunt cureent elétrich. I primm cumpòost de gas nòbil a inn staa descuveert in del 1962, in particulaar l'esaflorùr da xéen (XeF6, cumpòost da xéen e fluòr); in dii ültimm ann s'inn truvaa anca cumpòost de argh, cript e xéen cunt l'üràni.
|
Taula periòdica |
Cudifica dii culur duperaa per i nümer atòmich:
- I elemeent cunt ul nümer atòmich scrivüü in blö a inn líquit a temperadüra e pressiun standard (TPS);
- Quii scrivüü in véert a inn gasuus a TPS;
- Quii scrivüü in negher a inn sòlit a TPS;
- Quii marcaa in russ a inn sintétich (tüti sòlit a TPS);
- Quii marcaa in gris ann munan de vèss staa descuvèert.
|