Cereài

Articol di 1000 che tucc i Wikipedie gh'hann de havégh
De Wikipedia

Chest artícol a l'è scricc in Lumbàrt, ortograféa orientàl unificàda.


Prodóti utignìcc dei cereài

I cereài i è piànte cultiàde suratöt per vìa dei sò grà, che i se dopèra endèl'alimentasiù de l'òm e de le bès•ce. De spès se i dopèra masnàcc sóta fùrma de farìne, ma apò en grà e a ólte apò come piànta 'ntréga (de maià a le bès•ce). La paròla «cereàl» la fà riferimènt tat a la piànta cóme al grà che la piànta la fa sö.

Al dé d'encö, i cereài i fornés la pàrt piö grànda (45 %) de le calurìe alimentàre de l'umanità[1].

Del pónt de vìsta botànich, i cereài i è piànte de la famìa de le Poaceae (o Graminàcee). Sèrte grà utignìcc de piànte de famìe botàniche diferènte i vé asimilàcc ai cereài: el gràno saracéno (Poligonaceae), la quinòa (Chenopodiaceae) e 'l sézamo (Pedaliaceae).

La paròla «cereàl» la vé del latì cerealis, che la fà fiferimènt a Cerere, dèa romàna dei racólcc.

Prudusiù[Modifega | modifica 'l sorgent]

La tabèla ché sóta (statìstiche FAO al 26 dicembre 2006) la ilüstra la prudusiù anöàla en tonelàde per el 1961 e 'l 2005, mitìde en ùrden del piö alt al piö bas en bàze a la prudusiù del 2005.

Cereale 2005 1961 Note
Furmintù 711.762.871 205,004,683 Giü dei alimèncc principài de l'Amèrica e de l'Africa e apò per le bès•ce 'n töt el mónt.
Formét 630,557,602 222,357,231 L'è 'l cereàl principàl per le regiù a clìma temperàt.
Ris 621,588,528 284,654,697 L'è 'l cereàl principàl per le regiù a clìma tropicàl. Alimènt bàze per i pòpoi de Cina, Giapù, Corèa e töta l'Àzia orientàla e meridiunàla.
Órs 139,220,431 72,411,104 Se 'l dopèra per dàga a le bès•ce ma apò per l'alimentasiù de l'òm tat en grà, cóme trasfurmàt. L'è l'ingrediènt principàl per la prudusiù de la bìra.
Sòrgo 59,722,088 40,931,625 Alimènt importànte 'n Àzia e Àfrica. Nütrimènt per le bès•ce en töt el mónt.
Mèi 30,302,450 25,703,968 En ensèma de cereài diferèncc che 'l reprezènta 'na fónt importànta de nütrimènt en Àzia e Àfrica.
Avéna 24,032,521 49,588,769 'Na ólta l'ìa l'àlimènt principàl de la Scòsia e 'l nütrimènt per le bès•ce 'n töt el mónt.
Ségale 15,202,142 35,109,990 Cultiàt endèle zòne col clìma frèt.
Triticale 12,962,777 0 L'è 'n ìbrido 'ntra Formét e Ségale. El crès compàgn de la Ségale.
Gràno saracéno 2,127,823 2,478,596 Dopràt en Europa e Àzia. Se 'l dopèra en sèrte zòne per taià la farìna de furmintù per dàga piö saùr a la polènta.
Fonio 284,578 178,483 Divèrse varietà le vé cultiàde 'n Àfrica.
Quinoa 58,443 32,435 L'è 'n pseudocereàl cultiàt endèle Ànde.

Cultiasiù[Modifega | modifica 'l sorgent]

Piantagiù de formét

Ogna spéce de cereàl la g'ha le sò caraterìstiche diferènte de chèple dei óter, ma la maniéra de cultiài la se 'nsomèa 'n pó per töcc. I è töte piànte anöàle, isé che le fiorés, le fà sö i fröcc e pò le mör. El formét, la ségale, l'avéna, l'órs e 'l far i è cereài de stagiù frèda. I è piànte gaiàrde xche preferés i clìmi moderàcc e le desmèt de crèser quan che fà calt. I cereài de la stagiù càlda i è piö delicàcc e i preferés i clìmi calcc.

L'órs e la ségale i è cereài piö rezistèncc, i scàmpa apò coi envéregn frècc de la Sibéria. Divèrsi cereài de stagiù frèda però i è bù de crèser apò ai tròpici, ma sèrti óter i pöl crèser apéna endèle regiù piö frède e 'ndèle zòne de mut, endóche se pöl fà de piö de 'n racólt a l'an.

Bibliografìa[Modifega | modifica 'l sorgent]

  • Antonio Saltini, I semi della civiltà. Frumento, riso e mais nella storia delle società umane, Bologna 1996 (nöa edisiù 2009 Nuova terra antica ISBN 9788896459010 )
  • Walter Aufhammer: Rohstoff Getreide. 131 Tabellen. Ulmer, Stuttgart 2003, ISBN 3-8001-4194-9
  • Burghard Kirsch, Alois Odenthal: Fachkunde Müllereitechnologie. Werkstoffkunde. Ein Lehrbuch über die Zusammensetzung, Untersuchung, Bewertung und Verwendung von Getreide und Getreideprodukten. 5. Auflage. Bayerischer Müllerbund, Mònaco 2003, ISBN 3-9801688-5-9
  • Hansjörg Küster, Nicolette Waechter (Hrsg.): Korn. Kulturgeschichte des Getreides. Pustet, Salisbùrgo e Mònaco 1999, ISBN 3-7025-0404-4
  • Loren Cordain: Das Getreide. Zweischneidiges Schwert der Menschheit. Unser täglich' Brot macht satt, aber krank. Ernährung mit Getreideprodukten kann die Gesundheit ruinieren. Novagenics, Arnsberg 2004, ISBN 3-929002-35-3
  • Wilfried Seibel (Hrsg.): Warenkunde Getreide. Inhaltsstoffe, Analytik, Reinigung, Trocknung, Lagerung, Vermarktung, Verarbeitung. Agrimedia, Bergen/Dumme 2005, ISBN 3-86037-257-2

Riferimèncc[Modifega | modifica 'l sorgent]

  1. dati FAO, 2001-2003, consültàcc endèl 2008(PDF)


Colegamèncc estèrni[Modifega | modifica 'l sorgent]