Albania
| Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada. |
| Albania | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||
| Daits aministrativ | |||||||
| Nom intreg | Republica de Albania | ||||||
| Nom ofiçal | Republika e Shqipërisë | ||||||
| Lengue ofiçai | Albanés | ||||||
| Capitala | Tirana | ||||||
| Politega | |||||||
| Forma de govern | Republica | ||||||
| Capo de Stat | Bajram Begaj | ||||||
| Capo de Govern | Edi Rama | ||||||
| Superfix | |||||||
| Totala | 28 748 km² | ||||||
| Popolazion | |||||||
| Totala | 2 811 655 ab.(2023) | ||||||
| Densitaa | 97.8 ab./km² | ||||||
| Jeografia | |||||||
| Continent | Europa | ||||||
| Confin | Grecia, Macedonia del Nord, Serbia, Muntnegher, Üniun Eurupea e Kosovo | ||||||
| Fus orari | UTC+01:00 | ||||||
| Economia | |||||||
| Valuda | lek albaneze | ||||||
| PIL (nominal) | 17 930,57 milion de USD (2021) | ||||||
| Varie | |||||||
| Codex ISO 3166 | AL, ALB, 008 | ||||||
| TLD | .al | ||||||
| Prefiss tel. | +355 | ||||||
| Sigla autom. | AL | ||||||
| Inn nazional | Himni i Flamurit | ||||||
| Evoluzion storega | |||||||
| Proclamazion | 28 november 1912 | ||||||
L' Albania (Shqipëria in albanes) a l'è un pais de l'Europa balcaniga.
A l'è tacada al Muntenegher a nord-ovest, al Kosovo a nord-est, a la Macedonia a est e a la Grecia a süd.
El mar Adriatich e'l mar Joni bagnen i sò cost.
La capital a l'è Tirana.
La gh'ha una süperfiss de 28.748 km² e una pupulaziun de 3.619.778 abitant.
La lengua ufizial del paes l'è l'Albanes.
Urganizaziun pulitiga
[Modifega | modifica 'l sorgent]L'Albania a l'è una repübliga. La denuminaziun ufizial l'è Repüblica de Albania, en albanés: Republika e Shqipërisë, parnunziaa [ɾepuˈblika e ʃcipəˈɾisə]
El president a l'è el Ilir Meta.
El Prim Minister a l'è Edi Rama.
Divisiun aministrativa
[Modifega | modifica 'l sorgent]L'Albania a l'è divisa in vari entità aministrativ: a gh'è 12 prefetür (qarke), che hin spartii in 36 distret (rrethe), e in ogni distret a gh'è di münicipalità (i cità püssee gross) e di cumün. A partì del 1998 però i distret gh'han minga valur aministrativ, perchè i sò cumpit hin staa spartii tra prefetür e münicipalità e cumün. A hin cunservaa dumà per el fat che a cuntrari di prefetür, cunserven la divisiun de l'Albania in regiun storich e cultüral. I münicipalità (bashkia o anca qytete) albanes a hin 65, i cumün (komuna) inveci 309.
I prefetür i hinn:
| Albania | Andora | Armenia2 | Austria | Azerbaigian1 | Belgi | Bielorussia | Bosnia e Erzegovina | Bulgaria | Cechia | Cipro2 | Citaa del Vatican | Croazia | Denimarca | Estonia | Finlandia | Frància | Georgia1 | Germania | Grecia | Irlanda | Islànda | Itàlia | Kazakhstan1 | Letònia | Liechtenstein | Lituània | Lussemburgh | Macedonia del Nord | Malta | Monaco | Moldavia | Montnegher | Norvegia | Paes Bass | Portogall | Polonia | Regn Unii | Romania | Russia1 | San Marin | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezia | Svízzera | Turchia1 | Ucraina | Ongaria | |
| 1. Stat parzialment in Asia. 2. Stat in Asia, però considerads part de l'Europa per dei rexon storeg e culturai | |
