Biumulecula
De Wikipedia
| Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard ucidental urtugrafia ünificada. |
Una figüra 3D de la mioglobina, cunt i alfa-eligh culuraa. El stüdi de la so strütüra l'hann faa cunt i ragg X in del 1958 el John Cowdery Kendrew e'l Max Perutz, laurà che'l gh'ha faa ving el Premi Nobel.
Una biumulecula a l'è un cumpost chimigh che'l gh'ha un röl impurtant in di urganism vivent. I biumulecul a hinn de solet mulecul urganigh.
[Mudifega] I biumulecul
- lipid: triglicerid, fosfolipid, glicolipid, steroj
- vitaminn
- urmun
- pruteinn
- acid nücleigh: DNA e RNA
- neurotrasmetidur;
- carbuidraa: disacarid, polisacarid,...
Intra i munomer che furmen i mulecul biulogigh: